Sursă: Mediafax.ro
Expunerea la fumul provenit din incendii de vegetație reprezintă o amenințare tot mai serioasă pentru sănătatea publică, avertizează cercetătorii, pe fondul intensificării incendiilor din America de Nord.
Specialiștii atrag atenția că efectele nu se limitează la iritații respiratorii sau disconfort temporar, ci pot afecta inima, creierul, vasele de sânge și chiar dezvoltarea fătului în timpul sarcinii. În ultimele zile, fumul provenit din incendiile din Canada a acoperit mari orașe din Canada și Statele Unite, reducând vizibilitatea și determinând populația să poarte măști de protecție.
Ce impact are fumul incendiilor asupra sănătății?
Studiile publicate în European Heart Journal indică faptul că expunerea cronică la particulele fine PM2.5 din fumul incendiilor crește riscul de accident vascular cerebral și boli cardiovasculare. Cercetările arată că nivelurile de poluare au crescut cu peste 50% în Europa în ultimii patru ani, accentuând pericolul pentru populație.
- Particulele PM2.5 pătrund adânc în plămâni și sânge
- Poluanții precum ozonul și metalele grele se acumulează în organism
- Riscul de boli cardiovasculare și respiratorii crește considerabil
- Expunerea repetată poate duce la dezvoltarea unor afecțiuni cronice
- Populațiile din zonele afectate sunt cele mai vulnerabile
Ce se întâmplă când incendiile ating localități locuite?
Experții avertizează că riscurile cresc considerabil atunci când focarele de incendiu se extind în zone populate. În aceste situații, în atmosferă ajung substanțe toxice provenite din arderea materialelor de construcție, plasticului și metalelor grele. Fumul transportă aceste particule pe distanțe de sute de kilometri, afectând populații aflate departe de focare.
Cercetările recente indică faptul că efectele expunerii repetate la fum nu dispar odată cu îmbunătățirea calității aerului. Studiile arată că riscul de boli cronice și mortalitate crește pe termen lung, chiar și după dispariția temporară a norilor de fum.
Autoritățile din mai multe țări au emis avertismente și recomandări pentru populație, inclusiv purtarea măștilor de protecție și evitarea expunerii prelungite în aer liber. Cercetătorii subliniază că măsurile de prevenție și reducere a expunerii trebuie intensificate pentru a limita impactul asupra sănătății publice.