Premierul Ilie Bolojan a anunțat că deficitul total al României, calculat după metodologia europeană, a scăzut de la 9,3% în 2024 la 7,9% în 2025, conform datelor Eurostat. Această reducere semnificativă a fost rezultatul măsurilor de austeritate și a utilizării eficiente a fondurilor europene.
El a precizat că, deși România are încă cel mai mare deficit din Uniunea Europeană, a înregistrat și cea mai mare corecție, iar această reducere nu trebuie să fie doar un scop în sine, ci un pas esențial pentru stabilitatea finanțelor publice.
Citește și: Cât plătesc românii în plus pentru rate și chirii după ce euro a trecut de 5,34 lei
Într-o postare pe Facebook, Bolojan a explicat că România a cheltuit mai mult decât și-a permis timp de ani de zile, iar datoria publică a crescut constant. În 2025, dobânzile pentru împrumuturile din trecut ajung la aproximativ 60 de miliarde de lei, echivalentul costului unei autostrăzi precum Autostrada Moldovei.
De ce este importantă reducerea deficitului pentru economia României?
Reducerea deficitului la 7,9% înseamnă mai puțini bani plătiți pe dobânzi și mai mulți pentru investiții, infrastructură și servicii publice. Fiecare punct procentual redus din deficit, adică aproximativ 20 de miliarde de lei, contribuie la stabilitatea economică.
- Mai puțini bani cheltuiți pe dobânzi
- Mai mulți bani pentru dezvoltare și infrastructură
- Costuri de împrumut mai mici pentru România
- O creștere economică sănătoasă
- Îmbunătățirea nivelului de trai
- Reducerea dependenței de datorie scumpă
Impactul asupra datoriilor și perspectivele viitoare ale României
Datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a României a crescut la 59,3% din PIB în 2025, de la 54,8% în 2024 și 49,3% în 2023. În același timp, Produsul Intern Brut a ajuns la 1.916 miliarde lei, în creștere față de anii anteriori.
În ciuda acestor cifre, premierul Bolojan subliniază că direcția este cea corectă, economia fiind în proces de stabilizare fără a pune presiune pe viitorul generațiilor. El a adăugat că este esențial să menținem această tendință pentru a evita revenirea la vechile practici de cheltuieli excesive.
Reacțiile oficiale și analizele economice indică faptul că România trebuie să continue pe această cale pentru a reduce riscurile financiare și a asigura o creștere durabilă. În acest context, reducerea deficitului devine o prioritate națională pentru stabilitatea economică pe termen lung.