Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a abordat în emisiunea OFF The Record, Mediafax, subiecte precum dezechilibrele bugetare, presiunile politice și efectele acestora asupra economiei României, în contextul schimbărilor de guvern și perioadelor electorale.
El a subliniat că deficitul bugetar nu este rezultatul comportamentului cetățenilor, ci al deciziilor politice luate în condiții dificile sau tensionate. Dăianu a menționat că aceste dezechilibre sunt influențate de șocurile externe și presiunile sociale, care afectează deciziile guvernamentale în toate economiile mari în perioade de criză.
Citește și: Cât plătesc românii în plus pentru rate și chirii după ce euro a trecut de 5,34 lei
Potrivit oficialului, intervențiile masive în economie, precum cele din perioada pandemiei sau a crizei financiare, au fost practici globale, însă în perioade de stabilitate acestea nu ar trebui repetate. El a explicat că astfel de măsuri expansive, deși necesare în situații de urgență, pot duce la creșterea deficitului în perioade de calm economic.
De ce influențează politicile economice deficitul bugetar?
Daniel Dăianu a explicat că șocurile externe, precum crizele sau pandemii, determină guvernele să adopte politici de susținere economică, ceea ce duce la creșterea cheltuielilor publice și, implicit, a deficitului bugetar.
- Intervenții în economie în perioade de criză globală
- Presiuni sociale și nemulțumiri populare
- Subvenții și ajutoare acordate în perioade de instabilitate
- Impactul asupra deficitului bugetar și stabilității financiare
- Practici comune în toate economiile mari în crize
Contextul politic și ciclurile electorale influențează deficitul
El a legat evoluția deficitului de ciclurile electorale, afirmând că partidele aflate la guvernare folosesc politica fiscală pentru a-și menține puterea, chiar dacă acest lucru duce la creșteri ale deficitului în perioadele pre-electorale.
Potrivit lui Dăianu, pregătirile pentru alegeri și tentația politicienilor de a folosi guvernarea pentru a reveni la putere determină creșterea cheltuielilor și, implicit, dezechilibrele bugetare. El a atras atenția că, în perioade de stabilitate, astfel de politici expansive nu sunt recomandate și pot avea consecințe negative pe termen lung.
În concluzie, Daniel Dăianu a evidențiat că deficitul bugetar nu este o problemă a cetățenilor, ci rezultatul deciziilor politice și a contextului internațional, recomandând o gestionare responsabilă și echilibrată a finanțelor publice pentru stabilitatea economică a României.