Sursă: Zf.ro
Unul dintre cele mai mari paradoxuri ale economiei românești constă în decuplarea totală dintre sectorul de producție de energie și cel industrial, în condițiile în care producătorii de electricitate și gaze au înregistrat creșteri exponențiale, în timp ce industria se află în insolvență sau înregistrează pierderi uriașe.
Citește și: Cât plătesc românii în plus pentru rate și chirii după ce euro a trecut de 5,34 lei
De la începutul anului 2020, prețul mediu spot al energiei electrice a crescut de la 39 de euro/MWh la 108 euro/MWh în 2025, marcând o creștere semnificativă, inclusiv în anul 2022, când energia a atins niveluri istorice. În această perioadă, Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România, a raportat o cifră de afaceri de 9,7 miliarde de lei, în creștere cu 154% față de 2020, fiind controlată de stat. Această evoluție nu a fost rezultatul unor investiții majore, ci a valorificării activelor amortizate, care au livrat energie la prețuri mai mari.
Ce înseamnă creșterea exponențială a producției de energie pentru industrie?
Odată cu scumpirea energiei, Hidroelectrica a devenit cel mai mare furnizor pentru consumatorii casnici, în timp ce sectorul industrial a fost nevoit să caute alte surse de energie. Contractele directe pe termen lung cu industria au rămas un subiect tabu, iar această situație a accentuat decalajul între sectorul energetic și cel industrial.
- Prețul energiei a crescut de la 39 la 108 euro/MWh între 2020 și 2025
- Hidroelectrica a înregistrat o cifră de afaceri de 9,7 miliarde de lei în 2025
- Producția de energie s-a bazat pe active amortizate, fără investiții majore
- Compania a devenit principalul furnizor pentru consumatorii casnici
- Contractele pe termen lung cu industria rămân neîncheiate
Ce impact are această situație asupra economiei românești?
În timp ce producătorii de energie și gaze înregistrează profituri uriașe, industria românească se confruntă cu dificultăți majore, insolvențe și pierderi. Această disjuncție evidențiază o problemă structurală a economiei naționale, unde valoarea adăugată nu mai corespunde creșterii exponențiale a sectorului energetic.
Autoritățile și experții atrag atenția asupra faptului că această situație poate duce la o fragilitate economică pe termen lung, dacă sectorul industrial nu va primi sprijin pentru a-și reveni și a-și moderniza capacitățile de producție.
În concluzie, creșterea exponențială a producției de energie și gaze nu se traduce în beneficii pentru economia reală, ci accentuează decalajul între sectorul energetic și cel industrial, punând în pericol sustenabilitatea economică a României.