În primele patru luni ale anului 2026, bugetul României a înregistrat un deficit primar nesemnificativ, de doar 200 de milioane de lei, comparativ cu deficitul total de 23 de miliarde de lei. Această evoluție indică o posibilă reducere a deficitului total, dar rămâne de văzut dacă ținta unui excedent primar poate fi atins în condițiile actuale.
Cheltuielile cu dobânzile la credite și deficitul nominal au ajuns aproape la același nivel, ceea ce poate fi interpretat ca un semnal de îmbunătățire a situației fiscale. În 2025, deficitul primar a fost de 35,5 miliarde de lei în primele patru luni, deci ajustarea din acest an reprezintă o diferență semnificativă. Însă, pentru a ajunge la un excedent, bugetul trebuie să depășească nivelul cheltuielilor și să se încadreze în parametrii unui surplus primar.
Este posibil ca România să atingă excedentul primar în condițiile actuale?
Experții economici consideră că atingerea unui excedent primar ar putea fi un semnal pozitiv pentru investitori și pentru consolidarea fiscală. Laurian Lungu, economist, afirmă că dacă bugetul va ajunge pe plus, "investitorii vor vedea și vor aprecia acest efort". Însă, Dragoș Cabat, profesor de economie, subliniază că "noi nu avem creștere economică" și că, pentru a ajunge la echilibru, este nevoie de o creștere reală, care în prezent lipsește.
- Deficitul primar a fost de 200 milioane de lei în primele patru luni din 2026
- Deficitul total în aceeași perioadă a fost de 23 miliarde de lei
- Deficitul primar din 2025 a fost de 35,5 miliarde de lei
- FMI a cerut Greciei excedent primar pentru 20 de ani pentru a reduce deficitul de la minus 6,2% la sub 3% din PIB
- Cheltuielile cu dobânzile la credite pot depăși 3% din PIB în următorii ani
Ce obstacole pot împiedica atingerea excedentului primar?
Specialiștii avertizează că situația actuală este fragilă și că politica fiscală ar putea fi abandonată de un nou guvern, ceea ce ar duce la reluarea creșterii deficitului. Adrian Codirlaşu, președintele CFA România, explică că "costul refinanțării datoriei crește, iar bugetul va plăti dobânzi mai mari". În plus, economia României se află în stagflație, ceea ce înseamnă creștere economică în scădere și inflație în creștere, situație care limitează șansele de reducere a dobânzilor și, implicit, de atingere a excedentului primar.
În concluzie, deși datele din primele patru luni indică o îmbunătățire a situației fiscale, atingerea unui excedent primar în condițiile actuale pare dificilă fără o creștere economică sustenabilă și o politică fiscală stabilă pe termen lung.
