Parlamentul din Bolivia a decis marți să elimine o lege care restricționa utilizarea stării de urgență, permițând astfel președintelui Rodrigo Paz să mobilizeze armata pentru gestionarea protestelor.
Legea abrogată, adoptată în 2020, limita anterior capacitatea guvernului de a declarat stare de urgență. Cu peste două treimi din voturi, Camera Deputaților a aprobat această modificare, a declarat președintele Camerei, Roberto Castro, în timpul unei sesiuni virtuale la care au participat 117 deputați, conform Le Figaro. Deja aprobată de Senat, această legislație îi conferă acum șefului statului o libertate mai mare de acțiune în fața protestelor.
Citește și: Cinci suspecți arestați în jaful de la Muzeul Renoir din Franța
Ce impact are abrogarea legii asupra protestelor din Bolivia?
Protestatarii continuă să respingă politica economică a guvernului, solicitând creșteri salariale și acuzând autoritățile de distribuție de benzină de calitate inferioară, suspectată că a avariat mii de vehicule. Mișcările de protest s-au extins în mai multe regiuni ale țării, inclusiv în La Paz, unde susținătorii fostului președinte Evo Morales s-au ciocnit cu forțele de ordine.
- Protestele vizează creșterea salariilor și condițiile de viață
- Autoritățile acuză opoziția de subminarea statului de drept
- Fostul președinte Evo Morales cere organizarea de alegeri anticipate în 90 de zile
- Susținătorii internaționali, în special Statele Unite, sprijină democrația boliviană
- Secretarul de stat american Marco Rubio a reafirmat opoziția față de răsturnarea liderilor aleși
Care sunt reacțiile oficiale și implicațiile internaționale?
Guvernul bolivian a denunțat protestele ca fiind o încercare de destabilizare, iar fostul președinte Morales a cerut alegeri în termen de trei luni. Comunitatea internațională, condusă de Statele Unite, a exprimat sprijin pentru stabilitatea democratică a țării, în timp ce Rodrigo Paz a consolidat legăturile cu instituțiile financiare internaționale și interesele de afaceri, distanțându-se de sindicate și opoziție.
Analistii consideră că această schimbare legislativă poate duce la escaladarea conflictelor sociale și la o intervenție mai amplă a armatei în gestionarea protestelor, ceea ce ridică semne de întrebare privind stabilitatea politică a Boliviei în următoarele luni.