Sursă: Mediafax.ro

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat joi o decizie importantă în cauza «Lin II», însă aceasta nu schimbă fundamental modul în care instanțele române vor aplica regulile privind prescripția răspunderii penale, susține președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, Traian Briciu.

Într-o analiză pentru publicația Adevărul, Traian Briciu explică că decizia CJUE consolidează principiul autorității de lucru judecat și stabilește că hotărârile definitive pronunțate pe motivul intervenirii prescripției nu mai pot fi redeschise. El afirmă că situația nu se schimbă semnificativ, deoarece dreptul câștigat pentru persoanele aflate în această situație pare deja clar.

„Cauza Lin2 urmează, în realitate, linia deciziei anterioare, Lin1, din 2023. Nu mi se pare că situația se schimbă semnificativ, pentru că există un aspect foarte clar, care pare să reprezinte deja un drept câștigat pentru persoanele aflate în această situație”, a declarat Traian Briciu.

Impactul deciziei CJUE asupra justiției din România

Președintele UNBR subliniază că hotărârea CJUE precizează explicit că autoritatea de lucru judecat împiedică redeschiderea cauzelor soluționate definitiv pe motivul intervenirii prescripției. În plus, instanțele naționale trebuie să aplice cu bună-credință dreptul european, conform deciziei.

• Decizia arată că hotărârile definitive pronunțate pe motivul prescripției nu pot fi contestate
• Dosarele aflate pe rol rămân în centrul dezbaterii juridice
• Impactul asupra proceselor în curs nu este clar, potrivit președintelui UNBR
• Principiul legii penale mai favorabile rămâne esențial în interpretare
• Constituția României prevede prioritatea tratatelor internaționale în drepturile fundamentale

Contextul și consecințele deciziei CJUE

Traian Briciu amintește că soluția Înaltei Curți din 2022, bazată pe principiul legii penale mai favorabile, rămâne valabilă și în prezent. El explică că această dispoziție constituțională impune aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile, fiind o obligație, nu o opțiune.

Astfel, decizia CJUE nu anulează automat această interpretare, iar efectele asupra dosarelor în curs rămân de discutat în instanțele naționale. În concluzie, principiul protecției drepturilor fundamentale și aplicarea legii penale mai favorabile continuă să fie fundamentale în sistemul juridic românesc, conform președintelui UNBR.