ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din RomâniaLegio News — Informație de încredereCele mai recente știri din RomâniaLegio News — Informație de încredere
Justiție & eveniment

Milcev (EY) analizează raportul S&P Global Ratings pentru România

Emil Tănase

Emil Tănase

⏱ 2 min citire
analist financiar discutând despre ratingul României

Alex Milcev, partener la EY România, transmite că verdictul agenției S&P Global Ratings din octombrie va evalua, în final, credibilitatea promisiunii României de a-și finanța dezvoltarea fără destabilizarea finanțelor publice.

Milcev subliniază că diferența dintre ratingul investment grade și cel de junk nu este doar o literă, ci și un cost pentru stat și economie, în ceea ce privește accesul la capital. S&P urmează să revină asupra ratingului suveran al României pe 2 octombrie, după ce în mai 2026 a confirmat calificativele BBB-/A-3 și a menținut perspectiva negativă.

Citește și: DNA Timișoara a clasat dosarul de abuz în serviciu al lui Cristian Anton, fost director ARR

Potrivit acestuia, agenția a avertizat anterior că prelungirea blocajului guvernamental, incapacitatea de a reduce deficitul sau diminuarea fondurilor europene ar putea pune ratingul sub presiune. În același timp, alte agenții precum Fitch și Moody’s au menținut ratingurile României cu perspectivă negativă, evidențiind vulnerabilitățile fiscale și externe ale țării.

Milcev explică că ratingul țării este susținut de apartenența la Uniunea Europeană și de fluxurile de capital, dar este limitat de deficitul bugetar, creșterea datoriei și inflație. Perspectiva negativă reflectă riscurile privind continuarea consolidării fiscale și deteriorarea finanțelor publice.

Reprezentantul EY amintește că, potrivit estimărilor Fitch, deficitul bugetar va scădea la 5,9% din PIB în 2026, dar va rămâne printre cele mai ridicate din categoria statelor cu rating BBB. Datoria publică ar putea ajunge la 64,5% din PIB în 2028, necesitând o ajustare fiscală de circa 1,5% din PIB pe termen mediu, pentru stabilizare.

De asemenea, Milcev evidențiază scăderea investițiilor străine directe din primele șapte luni ale anului, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, și creșterea deficitului de cont curent, ceea ce indică o situație economică vulnerabilă, dar fără a demonstra o retragere generalizată a investitorilor.