Solstițiul de vară 2026 a avut loc duminică, 21 iunie, marcând începutul oficial al verii astronomice. Momentul a avut loc la ora 11:24, conform datelor de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”. În acea zi, durata zilei a fost de 15 ore și 32 de minute, fiind cea mai lungă din an, iar durata nopții a fost de doar 8 ore și 28 de minute.

După acest moment, durata zilei a început să scadă, iar cea a nopții să crească, proces care va dura până la 21 decembrie, când va avea loc solstițiul de iarnă. În emisfera sudică a planetei, fenomenul s-a desfășurat în sens invers, conform datelor Observatorului Urseanu.

Ce explică astronomia despre solstițiul de vară din 2026

În jurul datei de 20 și 21 iunie, longitudinea astronomică a Soarelui a atins valoarea de 90°, marcând începutul verii astronomice. Mișcarea anuală a Pământului în jurul Soarelui, combinată cu rotația diurnă în jurul axei sale, determină aceste fenomene. Axa polilor păstrează o poziție aproape fixă în spațiu, fiind înclinată cu 66° 33′ față de planul eclipticii, ceea ce cauzează variații în iluminarea emisferelor și apariția anotimpurilor.

• Mișcarea anuală a Pământului în jurul Soarelui are loc pe o orbită înclinată cu 66° 33′
• Planul eclipticii este înclinat față de ecuator cu 23° 27′
• La solstițiul de vară, Soarele se află la 23° 27′ nord față de ecuatorul ceresc
• Durata zilei în România a fost de 15h 32 min, cea mai lungă din an
• Durata nopții a fost de 8h 28 min, cea mai scurtă din an

Fenomenul de solstițiu a dat numele evenimentului, deoarece „Soarele stă” în poziția sa maximă față de ecuator, marcând schimbarea gradientului mișcării solare. La latitudinea medie a României, Soarele a fost la 67° 52′ deasupra orizontului, generând cele mai lungi zile și cele mai scurte nopți ale anului.

De asemenea, crepusculul a avut durata maximă, iar în zonele cu latitudini ridicate, fenomenul a dus la nopți albe, locuitorii fiind martorii unor frumoase și rare „nopți albe” în timpul verii.

Impactul solstițiului de vară asupra României și a emisferei sudice

Fenomenul a avut efecte directe asupra duratei zilei și nopții în țara noastră, influențând și durata crepusculului. După solstițiu, zilele vor începe să devină din ce în ce mai scurte, iar nopțile mai lungi, proces care va dura până la următorul solstițiu de iarnă.

Pentru emisfera sudică, fenomenul s-a desfășurat în sens invers, marcând începutul iernii. Acest eveniment astronomic a fost observat cu interes de astronomi și amatori, fiind un moment important în calendarul natural al planetei noastre.