Sursă: Stirileprotv.ro
O nouă operațiune de amploare este în pregătire pe Dunăre, unde autoritățile vor scufunda controlat patru barje pentru a devia debitul de apă spre Brațul Bala. Evenimentul va avea loc miercuri, conform planurilor oficiale, și va dura aproximativ cinci ore.
Citește și: Nou soi de cartof dulce testat la Dăbuleni, cu potențial de 45.000 euro pe hectar
În zona Izvoarele, unde luni a fost detonată stânca Pârjoaia, a avut loc un du-te-vino de șalupe și barje, iar marți acestea au fost încărcate cu bucățile de rocă rezultate din deflagrație. Primele măsurători făcute de dimineață la Cernavodă indicau o creștere a nivelului fluviului cu 2 centimetri, însă prognozele indică o creștere totală de 4 centimetri după operațiune.
Ce impact va avea scufundarea barjelor asupra debitului Dunării?
Specialiștii spun că efectele operațiunii vor putea fi observate abia după 48 de ore. Directorul adjunct al Apele Române, Sorin Rîndașu, afirmă că această intervenție a avut un efect semnificativ, iar tendința Dunării este în continuare în scădere. În cazul în care nivelul va rămâne la plus doi centimetri, centrala nucleară de la Cernavodă poate funcționa pe termen nelimitat.
- Operațiunea va implica scufundarea controlată a patru barje încărcate cu peste 5.000 de tone de piatră
- Se va forma un dig submers, un epiu, care va devia debitul de apă spre Brațul Bala
- Estimarea duratei operațiunii este de aproximativ cinci ore
- Se va crea un canal adânc de 4,5 metri pentru a asigura debitul necesar centralei de la Cernavodă
Ce măsuri suplimentare iau autoritățile pentru controlul debitului?
De sâmbătă seara, Administrația Fluvială a Dunării de Jos draghează în două puncte pentru a crea un canal navigabil mai adânc pe Dunărea Veche. Această măsură are scopul de a crește debitul spre Brațul Bala, care în ultimii 30 de ani a preluat tot mai multă apă, ajungând în prezent la 86% din debitul total, față de 70% acum trei decenii.
Specialiștii avertizează că, dacă nu vor fi realizate lucrări de infrastructură, această diferență ar putea genera probleme majore pe termen lung, afectând funcționarea centralei de la Cernavodă și echilibrul hidrologic al zonei.
