Sursă: Zf.ro
Premierul Ilie Bolojan a declarat vineri, după ședința de partid, că solicitările sindicatelor privind noua lege a salarizării nu pot fi acoperite în condițiile actuale ale bugetului național. El a avertizat că majorările salariale peste posibilitățile României ar putea duce la deteriorarea ratingului de țară și la o criză economică.
Citește și: Nou soi de cartof dulce testat la Dăbuleni, cu potențial de 45.000 euro pe hectar
El a explicat că adoptarea legii este un jalon din PNRR și că evitarea pierderii a peste 700 de milioane de euro depinde de această măsură. Bolojan a subliniat că fondul de salarii din sectorul public reprezintă în prezent 8,1% din PIB, iar țara și-a asumat reducerea acestui procent la 7,9% până în 2030. În 2027, anvelopa salarială ar urma să crească de la circa 166 miliarde de lei la 170 miliarde, în funcție de creșterea economică.
Ce impact are legea salarizării asupra finanțelor României?
Conform declarațiilor, legea nu va reduce veniturile actuale, ci va limita creșterile pentru anumite categorii care și-au majorat deja salariile prin mecanisme speciale. Bolojan a precizat că proiectul trebuie susținut de grupurile parlamentare ale PNL în sesiunea extraordinară pentru a evita riscul de a pierde fonduri europene importante.
- Legea este un angajament din anii anteriori, necontestat de nimeni
- Se urmărește reducerea fondului de salarii din sectorul public la 7,9% din PIB
- Creșterea salariilor pentru 2027 va fi limitată la nivelul economic prognozat
- Adoptarea legii este esențială pentru evitarea pierderii a peste 700 milioane euro
Contextul economic și riscurile pentru bugetul național
Premierul a atras atenția că orice creștere salarială peste limitele stabilite ar putea avea consecințe negative asupra ratingului de țară, ceea ce ar putea duce la măsuri de austeritate și reducerea veniturilor reale ale angajaților. În același timp, adoptarea legii este considerată o condiție pentru menținerea fondurilor europene și pentru respectarea angajamentelor asumate anterior.
În concluzie, oficialii subliniază că echilibrul între nevoile sociale și stabilitatea fiscală trebuie menținut pentru a asigura sustenabilitatea economică a României în următorii ani.