Sectorul energetic național din România se află în fața unei crize majore legate de resursa umană calificată, pe fondul pensionărilor masive și al dificultăților de recrutare a tinerilor. În următorii ani, un număr semnificativ de specialiști vor ieși din sistem, iar tehnologia nu poate înlocui factorul decizional în procesele critice, avertizează experții.
Datele transmise de trei dintre cele mai importante companii din domeniu arată că peste jumătate din angajații din nucleul tehnic au peste 50 de ani. În plus, legislația actuală limitează salariile, ceea ce face dificilă atragerea de noi specialiști în sectorul energetic, accentuând vulnerabilitatea sistemului.
Care sunt principalele provocări ale sectorului energetic din România?
Companiile Transgaz, Transelectrica și Nuclearelectrica au analizat automatizarea și digitalizarea pentru a reduce presiunea asupra resursei umane, însă susțin că deciziile strategice în timp real nu pot fi delegate unor algoritmi. În plus, cifrele arată o îmbătrânire alarmantă a personalului tehnic, cu un procent semnificativ de specialiști care depășesc vârsta de 50 de ani.
- La Transgaz, în 2025, 53% din angajați aveau peste 50 de ani, iar vârsta medie era de 49,1 ani.
- Transelectrica avea, în 2025, 54,76% din personalul tehnic peste 50 de ani, cu o vârstă medie de 49 de ani.
- Nuclearelectrica prezenta variații ale vârstei medii în funcție de departament, de la 36 la 45 de ani.
Ce impact vor avea pensionările asupra sistemului energetic?
Estimările companiilor indică ieșiri masive din sistem în următorii 10 ani. La Transgaz, aproximativ 1.000 de angajați din zonele tehnice se vor pensiona între 2026 și 2035, în timp ce la Transelectrica, se preconizează pensionarea a circa 40 de specialiști în aceeași perioadă. La Nuclearelectrica, rata anuală de pensionare este estimată la 2,6% pentru întregul personal.
În ultimii trei ani, balanța de personal a fost negativă în aceste companii, fiind angajați peste 350 de specialiști, dar au plecat aproximativ 480, majoritatea prin pensionare. Acest deficit de personal calificat pune în pericol continuitatea și siguranța operațiunilor din sectorul energetic românesc.
Pentru a contracara aceste efecte, companiile încearcă să atragă tineri, însă dificultățile legate de salarii și de pregătirea practică din școli rămân obstacole majore. În plus, deciziile strategice trebuie să fie luate rapid și precis, iar în acest context, tehnologia nu poate înlocui complet factorul uman în procesele critice ale sistemului energetic.
