Sursă: Stirileprotv.ro
România are o datorie publică de 61,4% din PIB, în creștere față de luna precedentă, când era de 60,2%. La sfârșitul lunii iulie 2026, datoria totală a ajuns la 1.171 de miliarde de lei, confirmând o tendință ascendentă în primele cinci luni ale anului, cauzată de nevoile de finanțare ale statului și de continuarea investițiilor publice, transmite Agerpres.
Citește și: Nou soi de cartof dulce testat la Dăbuleni, cu potențial de 45.000 euro pe hectar
Structura datoriei indică o dependență semnificativă de piețele financiare, fiind compusă atât din datorie internă, cât și din cea externă. Datoria externă a ajuns la 599,9 miliarde de lei, reprezentând 30,8% din PIB, fiind în creștere față de luna precedentă. Circa 78,5% din această datorie externă, adică 471 de miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat.
Instrumente de finanțare a deficitului bugetar în România
Din totalul datoriei, cea mai mare parte o reprezintă titlurile de stat, în valoare de 956,4 miliarde de lei, în timp ce împrumuturile se cifrează la 214,7 miliarde de lei. Datoria în moneda națională se ridică la 529,4 miliarde de lei, iar cea în euro la 537,3 miliarde de lei, ceea ce reflectă o expunere la fluctuațiile cursului de schimb.
- Majoritatea datoriei guvernamentale, adică 956,4 miliarde de lei, este reprezentată de titluri de stat
- Împrumuturile contractate de stat se cifrează la 214,7 miliarde de lei
- Datoria în euro este de 537,3 miliarde de lei, iar cea în dolari americani de 124,3 miliarde de lei
- Structura indică o dependență ridicată de piețele financiare pentru finanțarea deficitului
- România are creditori principali bănci, fonduri de pensii și investitori străini
Consecințele creșterii datoriei publice
Nivelul datoriei a crescut semnificativ în ultimii cinci ani, de la 498 de miliarde de lei în 2020 la 1.137 miliarde de lei în 2025, ceea ce a dus la o raportare aproape de 62% din PIB. Creșterea a fost influențată de politicile fiscale ale guvernelor succesive, în special în mandatul lui Marcel Ciolacu, și de măsurile de stimulare economică.
Autoritățile române continuă să se bazeze pe piețele financiare pentru acoperirea deficitului, însă această strategie implică riscuri valutare și de dobândă, mai ales în contextul volatilității internaționale. În prezent, datoria în valută reprezintă o parte importantă din total, ceea ce poate afecta stabilitatea fiscală în cazul fluctuațiilor cursurilor.
În concluzie, datoria publică a României rămâne o componentă critică a politicii economice, iar gestionarea eficientă a instrumentelor de finanțare și reducerea dependenței de piețele externe sunt priorități pentru stabilitatea fiscală pe termen lung.