ULTIMA ORĂ
Cele mai recente știri din RomâniaLegio News — Informație de încredereCele mai recente știri din RomâniaLegio News — Informație de încredere
economie

Hărți ale centrelor industriale: județele cu cele mai mari pierderi de muncitori în tranziția economică a României

Mihai Georgescu

Mihai Georgescu

2 min citire
Harta județelor afectate de declinul industrial în România
Sursa foto: hotnews.ro

Sursă: Hotnews.ro

Profit.ro prezintă o analiză detaliată a pierderilor de forță de muncă în România, în contextul tranziției economice din ultimele decenii. România a înregistrat o scădere de aproximativ 1,6 milioane de persoane ocupate între 1990 și 2024, o contracție semnificativă, mai ales în fostele mari centre industriale.

Datele analizate relevă că cele mai afectate județe sunt Hunedoara și Galați, care au pierdut fiecare peste 140.000 de persoane ocupate. Urmează Prahova, cu aproape 124.000, și Neamț, cu peste 116.000. Aceste județe au suportat direct impactul dezindustrializării și lipsei de reconversie economică, fiind zonele cele mai grav afectate.

Care au fost județele cele mai afectate de declinul industrial?

Județele Hunedoara, Galați și Prahova au înregistrat cele mai mari pierderi de muncitori, fiecare peste 140.000, 140.000 și aproape 124.000 de persoane. În plus, Dolj, Caraș-Severin și Olt au avut pierderi apropiate sau peste 90.000, iar Teleorman și Brăila au depășit 80.000 de persoane. Aceste județe au fost centrele principale ale industriei grele din România în anii ’90, dar au suferit un declin sever după închiderea fabricilor și lipsa investițiilor în reconversie economică.

  • Hunedoara: peste 140.000 de persoane ocupate pierdute
  • Galați: peste 140.000 de persoane ocupate pierdute
  • Prahova: aproape 124.000 de persoane ocupate pierdute
  • Neamț: peste 116.000 de persoane ocupate pierdute
  • Dolj, Caraș-Severin, Olt: peste 90.000 de persoane fiecare
  • Teleorman, Brăila: peste 80.000 de persoane fiecare

Ce impact a avut această contracție asupra economiei regionale?

Pierderile masive de muncitori în aceste județe au dus la declinul industriei și la scăderea nivelului de trai, afectând comunitățile locale. Zonele care în anii ’90 aveau platforme industriale grele au rămas cu un impact durabil, fără posibilitatea de reconversie economică rapidă. În același timp, concentrarea forței de muncă în București și zona metropolitană a atenuat parțial efectele negative.

Analiza indică faptul că declinul industrial a fost un proces ireversibil pentru aceste județe, iar reconversia economică rămâne o provocare majoră pentru autorități. În timp ce unele zone au încercat să diversifice activitatea, rezultatele au fost limitate, iar pierderile de muncitori continuă să fie o problemă majoră pentru economia națională.