Sursă: Stirileprotv.ro
Structura subiectelor la Istorie pentru Bacalaureat 2026 a rămas similară cu cea din anii anteriori, fiind formată din trei cerințe principale, fiecare notată cu 30 de puncte, plus 10 puncte din oficiu. Această formulă face din variantele anterioare un ghid valoros pentru elevi în procesul de pregătire. Înainte de sesiunea de vară 2026, este important să cunoaștem ce tipuri de cerințe au primit candidații la Istorie în ultimii ani.
Citește și: Nou soi de cartof dulce testat la Dăbuleni, cu potențial de 45.000 euro pe hectar
La Bacalaureat 2025, proba de Istorie s-a desfășurat pe 11 iunie. Structura a fost păstrată în mod tradițional, cu două subiecte bazate pe surse istorice și un eseu amplu. La Subiectul I, elevii au analizat fragmente din volume precum „Diplomația” de Henry Kissinger și „Istoria Europei” de Jean Carpentier și François Lebrun, răspunzând la cerințe de înțelegere și interpretare. La Subiectul al II-lea, au avut de rezolvat șase cerințe legate de conținutul unui fragment din „Marea istorie ilustrată a României și a Republicii Moldova”.
Subiectul al III-lea a solicitat redactarea unui eseu despre evoluția statului român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, incluzând prezentarea unei acțiuni din perioada 1857-1859, o măsură adoptată între 1861-1866, două fapte din relațiile internaționale ale României între 1875-1885 și un punct de vedere argumentat despre politica externă în perioada 1916-1918.
Ce cerințe au avut candidații la Bacalaureat Istorie în ultimii ani?
La sesiunea de toamnă 2025, probele au avut ca subiect luptele lui Iancu de Hunedoara împotriva turcilor, cerând identificarea personajelor, evenimentelor și cauzelor. La Subiectul al II-lea, s-au analizat reformele din Constituția din 1866 și modernizarea României în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, inclusiv implicarea în criza orientală din 1877-1878. La al III-lea subiect, elevii au redactat un eseu despre evoluția României între 1947 și 1985, cu accent pe instaurarea comunismului și politica externă din perioada Războiului Rece.
În vara anului 2024, proba de Istorie s-a desfășurat pe 2 iulie, iar la Subiectul al III-lea, elevii au avut de scris un eseu despre România postbelică, evaluând capacitatea de a construi un discurs istoric argumentat și coerent despre perioada de după al Doilea Război Mondial, cu focus pe regimul comunist și transformările sociale și politice.
Teme recurente la examenul de Bacalaureat la Istorie
Din analiza ultimilor ani, se remarcă câteva teme frecvent abordate: formarea statelor medievale românești, organizarea instituțională a Țării Românești, epoca modernă timpurie, precum și evoluția relațiilor internaționale și a politicii externe a României. Aceste subiecte sunt esențiale pentru înțelegerea evoluției istorice a țării noastre și apar frecvent în cerințele de la examen.
Pentru elevi, cunoașterea acestor teme și a tipurilor de cerințe din ultimii ani reprezintă un ghid valoros pentru pregătirea eficientă a Bacalaureatului 2026. În plus, exersarea modelelor de subiecte și înțelegerea structurii fiecărei probe pot face diferența între un rezultat bun și unul excelent.