Sursă: Hotnews.ro
Numărul studenților români care aleg să studieze în străinătate rămâne un mister pentru autoritățile din România în 2026. Deși există zeci de mii de tineri în universități din afara țării, datele oficiale nu reflectă această realitate.
Citește și: Nou soi de cartof dulce testat la Dăbuleni, cu potențial de 45.000 euro pe hectar
Conform statisticilor Eurostat din 2024, aproximativ 23.000 de studenți români învățau în universități din Europa. Însă, aceste cifre nu includ toate țările populare pentru studenți, precum Marea Britanie sau Belgia, deoarece nu toate datele sunt colectate sau actualizate.
Programele Erasmus+ și alte forme de practică au avut în anul universitar 2024-2025 peste 14.400 de participanți români. Dacă scădem aceștia, rezultă că în străinătate ar fi peste 10.000 de studenți români, o cifră considerată de experți subevaluată.
De ce nu există date oficiale despre studenții români din diaspora?
Responsabilii din Institutul Național de Statistică (INS) afirmă că nu colectează astfel de informații, deoarece procesul de selecție pentru studii în afară diferă de cel pentru universitățile din România. Astfel, nu există o metodă clară de urmărire a acestor tineri.
- Autoritățile române nu dețin o estimare oficială a numărului de studenți români în diaspora.
- Experții estimează că anual, în străinătate, studiază cel puțin 10.000 de tineri români.
- Multiplicând această cifră pe durata studiilor, se ajunge la peste 50.000 de români în străinătate în orice moment.
- Olanda, Marea Britanie și Belgia sunt principalele destinații preferate de studenții români.
Ce impact are lipsa datelor oficiale asupra politicilor educaționale?
Fără statistici precise, autoritățile nu pot planifica sau implementa politici eficiente pentru sprijinirea tinerilor care aleg să studieze în afara țării. Această situație limitează și posibilitatea de a monitoriza mobilitatea studenților și de a adapta programele educaționale la realitatea din teren.
Experții consideră că o colectare sistematică a datelor ar putea ajuta la înțelegerea mai clară a fenomenului și la dezvoltarea unor politici de încurajare a studiilor în țară sau de sprijin pentru tinerii plecați.
În concluzie, lipsa datelor oficiale despre studenții români din străinătate menține necunoscută amploarea fenomenului, iar autoritățile trebuie să găsească soluții pentru o monitorizare mai precisă în viitor.