Sursă: Observatornews.ro
Marți, proiectul de lege pentru unirea României cu Republica Moldova a fost adoptat tacit de Camera Deputaților, ca urmare a depășirii termenului de 45 de zile, conform art. 75 alin. (2) teza a III-a din Constituție. Astfel, legea va fi trimisă la Senat, care va avea ultimul cuvânt în procesul legislativ.
Citește și: Nou soi de cartof dulce testat la Dăbuleni, cu potențial de 45.000 euro pe hectar
Potrivit ședinței, președintele de ședință, Natalia Intotero, a anunțat că "Propunere legislativă privind unirea României cu Republica Moldova, Pl-x 305 din 2026, termenul pentru dezbatere și vot final fiind depășit, se consideră adoptată". În expunerea de motive, inițiatorii subliniază că "Parlamentul României decide unirea cu Republica Moldova" și "abilitează guvernul să înceapă negocieri cu autoritățile de la Chișinău pentru definitivarea procesului".
Ce prevede proiectul de lege pentru unirea României cu Moldova?
Proiectul legislativ reiterează atașamentul față de prevederile Actului final al Conferinței C.S.C.E. de la Helsinki, care admite posibilitatea modificării frontierelor pe cale pașnică și diplomatică. De asemenea, legea prevede că "Parlamentul decide unirea" și "autorizează guvernul să înceapă negocieri urgente" pentru realizarea acesteia.
- Inițiativa a fost depusă pe 14 aprilie 2026 în Camera Deputaților
- Senatul este forul decizional în procesul legislativ
- Guvernul a avut un punct de vedere negativ, iar comisiile au avizat negativ proiectul
- Reacția fostului președinte moldovean, Igor Dodon, a fost critică, acuzând România de intenții "imperialiste"
Reacțiile și contextul politic al inițiativei
Reacția fostului președinte Igor Dodon a fost critică, el afirmând că autoritățile de la București pregătesc "anexarea teritorială" a Republicii Moldova. Dodon a spus că este de așteptat reacția Chișinăului, iar politicienii moldoveni sunt împărțiți în privința acestei inițiative.
Proiectul a fost susținut de majoritatea politică din România, dar a primit avize negative din partea Guvernului și a comisiilor parlamentare. În context, această inițiativă reamintește de momente istorice precum unirea din 1859 și 1918, fiind considerată o propunere cu implicații geopolitice majore.
Inițiativa legislativă va fi dezbătută în continuare în Senat, urmând să fie supusă votului final, în condițiile în care termenul pentru dezbatere în Camera Deputaților a fost depășit.