Sursă: Mediafax.ro
Războiul din Ucraina a impulsionat creșterea bugetelor alocate apărării în Europa, în special în domeniul maritim. În 2025, cheltuielile pentru apărare ale statelor membre ale Uniunii Europene au ajuns la 418 miliarde de euro, în creștere cu 20% față de anul anterior, și se estimează că vor ajunge la 454 miliarde de euro în 2026, reprezentând 2,4% din PIB.
Citește și: Nou soi de cartof dulce testat la Dăbuleni, cu potențial de 45.000 euro pe hectar
Investițiile în sectorul naval au crescut semnificativ, iar producția de echipamente și vehicule navale a atins valoarea de 117,8 miliarde de euro din 2016, cu o valoare de 13,7 miliarde de euro în 2025, conform Euronews. Patru țări domină această industrie: Franța, Germania, Italia și Spania, care împreună reprezintă 87% din producția totală a apărării maritime a UE și 82% din valoarea acesteia în 2025.
Care sunt principalele țări implicate în construcția flotelor europene?
Franța a produs 37% dintre vehiculele pentru apărare maritimă ale blocului în 2025, fiind urmată de Germania și Italia, cu câte 19%, și Spania, cu 8%. Aceste patru state acoperă și 60% din cheltuielile totale pentru apărare ale UE. Totuși, experții atrag atenția că producția industrială nu reflectă întotdeauna angajamentul militar real.
- Grecia și Suedia sunt adesea ignorate în analiza industrială, dar au flote semnificative și activitate operațională ridicată.
- Grecia deține una dintre cele mai puternice flote de submarine convenționale din Europa, fiind activă în Marea Egee, Mediterana și Marea Roșie.
- Marina suedeză este adaptată pentru Marea Baltică și dispune de o industrie națională de apărare solidă.
- Integrarea și interoperabilitatea sistemelor navale sunt considerate esențiale pentru o apărare credibilă și distribuită în Europa.
Ce rol joacă integrarea în apărarea maritimă europeană?
Chris Kremidas-Courtney, consilier la European Policy Centre, subliniază că dimensiunea industrială nu este echivalentă cu angajamentul militar. Europa are nevoie de forțe navale distribuite, conectate prin sisteme interoperabile, pentru a asigura o apărare eficientă. Aceasta trebuie să includă și Marea Britanie și Norvegia, pentru o imagine maritimă comună și credibilă.
În plus, raportarea cheltuielilor în funcție de PIB indică o prioritate mai mare pentru țările din estul UE, precum Polonia, Lituania, Letonia și Estonia, care alocă procente semnificative din PIB pentru apărare. Aceste tendințe arată o schimbare în strategia europeană de apărare, în contextul conflictului din Ucraina și al tensiunilor cu Rusia.
Astfel, creșterea bugetelor și dezvoltarea flotelor navale reflectă o adaptare strategică la noile realități geopolitice, în timp ce provocările legate de integrare și interoperabilitate rămân priorități pentru viitor.