Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat vineri că România pierde 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din Planul de Redresare și Reziliență, din cauza reformelor întârziate, incomplete sau făcute prost în anii trecuți.
El a precizat că a primit în seara precedentă evaluarea oficială a Comisiei Europene, care confirmă această pierdere semnificativă. În același timp, România a reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din sumele inițial suspendate, însă diferența de aproape jumătate de miliard de euro rămâne pierdută.
Citește și: Nou soi de cartof dulce testat la Dăbuleni, cu potențial de 45.000 euro pe hectar
Ministrul a explicat că cererea a fost depusă în 15 decembrie 2023, când reformele aferente trebuiau să fie deja implementate corect. În mai 2025, CE a decis suspendarea parțială a unor sume, din cauza faptului că mai multe jaloane nu fuseseră îndeplinite satisfăcător. România a transmis justificări suplimentare în noiembrie 2025, însă Comisia a constatat că patru jaloane importante nu au fost rezolvate corespunzător.
Reformele întârziate și impactul asupra fondurilor europene
Ministrul Pîslaru a menționat că cele mai mari pierderi au fost în cazul reformei pensiilor speciale, un dosar cu șase amânări la Curtea Constituțională, ceea ce a întârziat semnificativ implementarea. În acest caz, România a recuperat 166 de milioane de euro dintre cele 231 suspendate inițial.
- Reforma pensiilor speciale: 166 milioane euro recuperate din 231 suspendate
- Jalonul privind guvernanța companiilor de stat: 132 milioane euro recuperate
- Sectorul energiei: 48 milioane euro recuperate, dar pierderea totală de 180 milioane euro
- Transporturi: 4,5 milioane euro recuperate, pierdere de 15,4 milioane euro
Context și consecințe ale deciziei CE pentru România
Decizia Comisiei Europene a fost primită cu nemulțumire de oficialii români, iar ministrul Pîslaru a criticat dur modul în care politicienii au gestionat reformele. El a subliniat că amânările și numirile politice în conducerea companiilor de stat au contribuit la această situație.
Reacțiile oficiale indică faptul că pierderea fondurilor va avea un impact semnificativ asupra proiectelor de dezvoltare și modernizare a României. În plus, ministrul a avertizat că această decizie trebuie să fie un semnal de alarmă pentru toți cei implicați în gestionarea fondurilor europene, pentru a evita astfel de pierderi în viitor.
El a adăugat că, pentru a recupera încrederea Bruxelles-ului, este nevoie de reforme reale, de profesionalism și de o gestionare transparentă a resurselor publice. În caz contrar, România riscă să piardă și alte fonduri europene în următorii ani, afectând astfel dezvoltarea economică și socială a țării.