Sursă: Libertatea.ro
România se confruntă cu o criză a forței de muncă, deși locurile de muncă nu lipsesc. În 2026, Guvernul a publicat pentru prima dată lista celor 236 de meserii deficitare, iar concluzia este alarmantă: fără muncitori din afara Uniunii Europene, sectoare esențiale riscă să încetinească, relatează TVR Info.
Citește și: Nou soi de cartof dulce testat la Dăbuleni, cu potențial de 45.000 euro pe hectar
Locurile de muncă din construcții, agricultură, transport sau industrie sunt cele mai afectate, iar angajatorii întâmpină dificultăți majore în găsirea personalului necesar. Profesiile cele mai deficitare includ: șoferi, sudori, zidari, dulgheri, fierari-betoniști, curieri, manipulanți de marfă, ajutoare de bucătar, spălători de vase, lucrători comerciali și muncitori în agricultură. Fără aceste meserii, multe șantiere, restaurante și magazine nu pot funcționa normal, spun reprezentanții patronatelor.
De ce depinde România de muncitorii străini în 2026?
Problema nu se limitează doar la nivelul salariilor. Candidații preferă un program mai flexibil, condiții mai bune de muncă sau aleg să plece în străinătate ori să lucreze pe cont propriu, explică angajatorii. În plus, calificarea în meseriile tehnice devine o raritate, ceea ce complică suplimentar procesul de recrutare. Pentru a răspunde cererii, Guvernul a aprobat pentru 2026 un contingent de 90.000 de lucrători extracomunitari, unul dintre cele mai mari din istoria României.
- Cei mai mulți provin din Nepal, Sri Lanka, India, Bangladesh și Vietnam.
- Sectorul construcțiilor, agricultura, transportul și industria sunt cele mai afectate.
- Fără muncitori străini, multe activități esențiale riscă să se oprească sau să încetinească semnificativ.
Impactul asupra economiei și măsurile luate de autorități
Fenomenul reflectă o tendință mai largă în Uniunea Europeană, unde multe țări se confruntă cu lipsa de muncitori în profesii precum constructori, electricieni, șoferi sau bucătari. România devine, astfel, o destinație pentru muncitorii străini, continuând să piardă forță de muncă din cauza emigrației masive către Occident. În același timp, autoritățile încearcă să acopere golurile cu angajați din afara blocului comunitar, ceea ce schimbă radical dinamica pieței muncii. În 2026, România se află într-un proces de adaptare la această realitate, cu măsuri speciale pentru a atrage și integra muncitori din afara UE.
Reprezentanții patronatelor subliniază că această dependență de muncitori străini va continua să crească, iar sectorul privat solicită măsuri suplimentare pentru a stimula calificarea locală și a reduce această vulnerabilitate. În plus, se așteaptă ca această tendință să influențeze și salariile, condițiile de muncă și politica migratorie a țării.
În concluzie, lista celor 236 de meserii deficitare și contingentul de 90.000 de muncitori extracomunitari reprezintă o realitate dură pentru economia românească în 2026, în timp ce țara încearcă să-și păstreze și să-și dezvolte forța de muncă în fața emigrației și a lipsei de calificare internă.