Sursă: Hotnews.ro
România a înregistrat o scădere a ponderii cheltuielilor cu salariile bugetarilor în totalul veniturilor statului, ocupând anul trecut poziția a patra în Uniunea Europeană, potrivit calculelor Profit.ro.
În 2024, țara noastră a fost pe primul loc în UE la acest indicator, după ce salariile din sectorul public au fost majorate în principal din motive electorale. În 2025, salariile au fost înghețate, iar în 2026, această măsură a dus la o reducere a ponderii cheltuielilor salariale, conform prognozelor bazate pe datele Comisiei Europene.
Ce înseamnă reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor
Reducerea procentului cheltuielilor salariale în veniturile totale ale statului nu indică o reformă structurală, ci doar efectul înghețării salariilor bugetarilor. Aceasta a fost decizia guvernului Ciolacu la sfârșitul anului 2024 pentru 2025 și, ulterior, a guvernului Bolojan în iulie 2025 pentru 2026.
- În 2018, România ocupa locul 2 în UE la acest indicator
- În 2024, a fost pe primul loc în UE
- În 2025, a coborât pe locul 4
- În 2022, a fost pe locul 2
- În 2023, a ocupat locul 3, fiind devansată de Letonia
- Pentru 2026, prognozele indică o continuare a scăderii ponderii cheltuielilor salariale
Impactul deciziilor bugetare asupra finanțelor României
Deciziile de înghețare a salariilor și pensiilor au fost justificate de necesitatea de a reduce deficitul bugetar, care a atins 9,3% în 2024, cel mai mare din UE. În trecut, România s-a aflat frecvent pe primele poziții în clasament, dar situația s-a schimbat odată cu ajustările fiscale și restricțiile bugetare.
Această evoluție reflectă o tendință de stabilizare a finanțelor publice, însă nu indică o reformă profundă a sectorului public. În continuare, reducerea ponderii cheltuielilor cu salariile rămâne o consecință a deciziilor politice, nu a unor măsuri structurale de reformare a administrației.
pe Profit.ro