O schimbare majoră a fost anunțată pentru Evaluările Naționale din România în 2026, cu focus pe subiecte mai apropiate de realitatea elevilor din clasele primare și gimnaziu.
La clasa a IV-a, pregătirile sunt în plină desfășurare, elevii lucrând din culegeri speciale și fiind testați pe probleme din viața de zi cu zi, nu doar din manuale. „Mie îmi place matematica mai mult, iar la aceste teste mi se pare mai complicată metoda mersului invers. La română mi se pare cel mai greu când facem compunerile, deoarece greșesc la ortografie și la cuvinte. 10”, a spus un elev.
Citește și: Nou soi de cartof dulce testat la Dăbuleni, cu potențial de 45.000 euro pe hectar
Potrivit lui Bogdan Cristescu, reprezentant al Centrului Național pentru Evaluare și Curriculum, subiectele vor fi mai aproape de experiențele cotidiene ale copiilor. „La clasa a doua, am introdus o problemă nouă care, dincolo de efectuarea unor calcule matematice, implică și explicații despre prețul unui buchet de flori. Întrebarea e de tipul: E adevărat că prețul buchetului este atât? Explică răspunsul tău.”
Ce schimbări aduce noua abordare a Evaluărilor Naționale?
Subiectele nu mai sunt doar din manuale, ci din viața reală, ceea ce face ca elevii să-și folosească cunoștințele în contexte practice. Daniela Roșu, învățătoare, afirmă că evaluarea devine astfel un diagnostic, ajutând la identificarea nivelului de înțelegere al elevilor.
- Subiecte inspirate din situații cotidiene și din cultura generală
- Testarea abilităților practice și de gândire critică
- Corectarea se face în școală, de către profesori diferiți, cu barem de la Ministerul Educației
- Notele nu se trec în catalog și nu influențează următorul ciclu de învățământ
Care sunt provocările și impactul noii metodologii?
Reprezentanții școlilor subliniază că programa trebuie adaptată noilor cerințe, pentru a susține dezvoltarea gândirii practice și a conexiunilor între discipline. Potrivit datelor recente, patru din zece elevi de 15 ani nu înțeleg ce citesc, iar doar jumătate pot face conexiuni matematice.
Autoritățile educaționale și cadrele didactice vor monitoriza în continuare modul în care această reformă influențează performanța și înțelegerea elevilor, pentru a ajusta programul și metodele de predare în beneficiul dezvoltării competențelor esențiale.