Sursă: Observatornews.ro
Statul român solicită prosumatorilor să contribuie cu energia stocată în baterii pentru rețeaua națională, însă mulți refuză din motive financiare. Mihaela Muha, prosumator, are un sistem fotovoltaic de 10 kW și o baterie de 15 kW, dar preferă să păstreze surplusul pentru consumul propriu, considerând că nu este rentabil să-l livreze în rețea.
Citește și: Nou soi de cartof dulce testat la Dăbuleni, cu potențial de 45.000 euro pe hectar
Mihaela Muha explică că, deși panourile fotovoltaice acoperă consumul zilnic, surplusul de energie produs doar pe timpul zilei ajunge în rețea, dar numai dacă se folosește baterii pentru stocare și în timpul serii. Însă, costurile și tarifele variabile descurajează prosumatorii să livreze energia în rețea, mai ales pe timpul nopții sau serii.
De ce refuză prosumatorii să livreze energia în rețea?
Reprezentantul unei companii de energie fotovoltaică, George Truşcă, afirmă că prețul plătit pentru energia injectată variază între 0,45 și 90 de bani pe kWh, în timp ce tariful de cumpărare de către rețea este dublu sau triplu. Astfel, prosumatorii nu sunt încurajați să contribuie cu surplusul, fiind mai avantajos să păstreze energia pentru consumul propriu.
- Tarifele variabile descurajează livrarea energiei în rețea
- Costurile de stocare a bateriilor sunt ridicate pentru mulți prosumatori
- Prosumatorii preferă să păstreze surplusul pentru consumul propriu
- Unii specialiști propun un tarif dinamic pentru stimularea livrării
- România are aproape 350.000 de prosumatori, dar doar o treime au baterii de stocare
- Dacă fiecare prosumator ar livra 2 kWh, s-ar aduna peste 200 MWh, echivalentul consumului zilnic al unor mari producători auto
Ce soluții pot ajuta la reducerea presiunii asupra sistemului energetic?
Experții consideră că, dacă prosumatorii cu baterii ar injecta energie în rețea în momentele de seară, s-ar putea reduce semnificativ presiunea asupra sistemului energetic național. Dan Tudose menționează că, dacă fiecare prosumator ar livra cel puțin 2 kWh, s-ar putea susține jumătate din importurile de energie ale României.
Campania "Cât costă să fii român" a arătat că, înainte de criza energetică, România vindea energie ieftină bulgarilor ziua și o cumpăra seara la prețuri de zeci de ori mai mari, din cauza lipsei sistemelor de stocare. În prezent, vecinii noștri au construit astfel de sisteme cu fonduri europene, în timp ce România încă nu a implementat pe scară largă soluții de stocare eficiente.
Astfel, pentru a crește contribuția prosumatorilor, ar fi nevoie de un mecanism de stimulare financiară și de un tarif dinamic, pentru a încuraja livrarea energiei în rețea și reducerea dependenței de importuri. În lipsa acestor măsuri, sistemul energetic românesc rămâne vulnerabil în fața fluctuațiilor de pe piața europeană a energiei.