Sursă: Hotnews.ro
Guvernul a aprobat recent «Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030», document care analizează starea actuală și planurile pentru modernizarea rețelei feroviare din România.
Citește și: Nou soi de cartof dulce testat la Dăbuleni, cu potențial de 45.000 euro pe hectar
Potrivit strategiei, lungimea liniilor de cale ferată „epuizate” din punct de vedere tehnic a ajuns la 72%. În ultimii 15 ani, numărul de kilometri „epuizați” s-a dublat, afectând direct pasagerii și traficul de marfă. În plus, s-au alocat în ultimii cinci ani doar 30 de miliarde de lei pentru infrastructură, deși necesarul real era de 65 de miliarde. Pentru următorii cinci ani, suma necesară se estimează la 132 de miliarde de lei, adică aproximativ 26 de miliarde de euro.
Starea actuală a infrastructurii feroviare și diferențele față de Polonia
În strategia 2026-2030 se menționează că, în 1990, doar 10% din liniile de cale ferată aveau scadența depășită la reînnoire. În 2010, această pondere a crescut la 41%, iar în 2025, ponderea liniilor „epuizate” a ajuns la 72%, cu peste 9.700 km de infrastructură degradată.
- La unele utilaje, 90% din parcul tehnic este depășit
- Numărul restricțiilor de viteză a crescut cu 54% față de 2021
- Longimea porțiunilor cu restricții a crescut cu 142%, ajungând la 1.688 km
În comparație, Polonia testează trenuri de 250 km/h, iar începând de anul viitor, se planifică reducerea timpului de călătorie între Varșovia și Cracovia la sub două ore. În România, traseul între București și Făgăraș, de 231 km, se parcurge în peste patru ore, semn al diferenței de infrastructură și tehnologie.
Impactul degradării și planurile de modernizare
Degradarea infrastructurii a dus la creșterea restricțiilor de viteză și la reducerea siguranței în trafic, afectând economia și timpul de livrare. În perioada 2021-2025, alocările financiare au acoperit doar 45% din necesar, iar reparațiile curente au primit sub 20% din fondurile necesare.
Astfel, numărul restricțiilor de viteză a crescut, iar scadența la reînnoire a podurilor, tunelurilor și macazurilor a ajuns la peste 60%. În condițiile în care deficitul pentru întreținere depășește 12 miliarde de lei, planurile pentru 2026-2030 vizează o creștere semnificativă a investițiilor pentru a reduce diferențele față de Polonia și alte state europene.
Reforma infrastructurii feroviare rămâne o prioritate pentru autorități, însă rezultatele vor depinde de alocarea adecvată a fondurilor și de implementarea proiectelor de modernizare în următorii ani.