Sursă: Hotnews.ro
Autoritățile din Ungaria intenționează să scufunde controlat două barje în Dunăre pentru a crește nivelul apei în apropierea centralei nucleare Paks. Această măsură provizorie are ca scop menținerea funcționării turbinelor, afectate de nivelul scăzut al fluviului, în condițiile secetei istorice din 2026.
Citește și: Nou soi de cartof dulce testat la Dăbuleni, cu potențial de 45.000 euro pe hectar
Premierul Peter Magyar a anunțat că, potrivit prognozelor, nivelul Dunării va ajunge la un prag critic în zilele următoare, ceea ce va impune oprirea uneia dintre cele două turbine active. În prezent, centrala funcționează la aproximativ 25% din capacitate, fiind dependentă de apa Dunării pentru răcire.
Ce măsuri ia Ungaria pentru a evita oprirea centralei Paks?
Guvernul ungar va scufunda cele două barje, fiecare cu o lungime de aproximativ 80 de metri, în apropierea centralei pentru a ridicat temporar nivelul apei. Această soluție provizorie va permite continuarea funcționării turbinelor până la finalizarea unui proiect mai amplu.
- Guvernul va construi un prag submers, o structură similară unui baraj, pe fundul Dunării, pentru gestionarea debitului
- Lucrările vor dura câteva săptămâni și vor implica amplasarea unui baraj transversal pe albia fluviului
- Măsura provizorie vine în contextul secetei severe și a nivelurilor record scăzute ale Dunării
- România a încercat și ea, pe 8 august, să devieze debitul Dunării prin scufundarea a patru barje, dar efectele au fost temporare
- După această intervenție, nivelul apei a scăzut din nou, iar activitatea centralei de la Cernavodă a fost oprită temporar
Impactul secetei asupra centralelor nucleare din România și Ungaria
Seceta extremă din 2026 a afectat și România, care a fost nevoită să oprească joi ultimul reactor nuclear în funcțiune de la Cernavodă, din cauza nivelului redus al Dunării. Intervențiile temporare, precum scufundarea barjelor, nu au avut efecte durabile, iar situația ridică probleme majore privind adaptarea centralelor nucleare la fenomenele climatice tot mai extreme.
Autoritățile din ambele țări analizează soluții pe termen lung pentru a preveni astfel de situații, inclusiv construcția de praguri submersibile și alte structuri de gestionare a debitului Dunării. În timp ce Ungaria acționează cu măsuri provizorii, România continuă să caute soluții pentru a asigura răcirea reactorilor în condiții de secetă prelungită.