Sursă: Stirileprotv.ro
În timp ce majoritatea membrilor Curții Constituționale a României (CCR) au considerat că „amendamentul Fritz” este constituțional, trei judecători au redactat o opinie separată în care argumentează că legea este retroactivă. Este vorba despre Elena-Simina Tănăsescu (președinta CCR), alături de Laura-Iuliana Scântei și Dacian-Cosmin Dragoș.
Citește și: Curtea de Apel București a ridicat sechestrul pe apartamentele Nordis din Mamaia
Potrivit opiniei separate, admiterea obiecției de neconstituționalitate ar fi fost necesară deoarece prevederile contestate impun aplicarea legii noi unor „fapte/raporturi juridice epuizate/consumate sub imperiul legii vechi”. Acești judecători subliniază că problema nu este doar momentul în care mandatul încetează, ci și faptul că situația juridică pe care noua lege o folosește pentru a produce efecte era deja definitivă înainte de intrarea în vigoare a noii reglementări.
Argumentele judecătorilor CCR privind retroactivitatea legii
Raportul ANI privind incompatibilitatea sau conflictul de interese fusese deja emis și, după caz, confirmat definitiv de instanță. În aceste condiții, susțin judecătorii, noua lege nu se limitează la a reglementa viitorul, ci intervine asupra unei situații juridice consumate și îi schimbă consecințele.
- Judecătorii consideră că aplicarea legii noi afectează faptele deja consumate.
- Principiul tempus regit actum este central în argumentația lor.
- Legea ar trebui să se aplice doar pentru viitor, nu retroactiv.
Principiul neretroactivității legii
Unul dintre argumentele centrale ale opiniei separate este principiul tempus regit actum – ideea că o situație juridică produce efectele prevăzute de legea aflată în vigoare la momentul constituirii sale. Judecătorii fac trimitere la decizii anterioare ale CCR și arată că principiul neretroactivității nu este doar o regulă tehnică privind succesiunea legilor în timp, ci reprezintă o garanție a securității juridice și a încrederii cetățenilor în sistemul de drept.
Judecătorii subliniază că voința politică exprimată printr-o lege poate fi aplicată, în această logică, numai pentru viitor. Altfel, cetățenii nu ar putea anticipa consecințele juridice ale conduitei lor la momentul în care aceasta are loc. Aceștia consideră că principiul neretroactivității legii este esențial pentru protejarea cetățenilor împotriva unui posibil arbitrar al statului.