Sursă: Hotnews.ro
Un general român din structurile NATO, Adrian Ciolponea, a declarat că România nu poate garanta interceptarea dronelor, într-un interviu pentru HotNews, după incidentul de la Constanța. El a explicat că, deși se vor lua toate măsurile, riscul de a nu putea preveni complet astfel de atacuri rămâne.
Generalul-maior Adrian Ciolponea, care ocupă cea mai înaltă funcție asumată de România în structurile de comandă ale NATO, a transmis un mesaj clar către populație: "Vom lua toate măsurile, dar nu putem garanta interceptarea". El a menționat că România trebuie să își construiască sisteme eficiente de detecție și distrugere a dronelor, însă recunoaște că această tehnologie este dificil de controlat complet.
Ce înseamnă pentru România lipsa garanției interceptării dronelor?
În cadrul interviului, generalul a precizat că, în cazul unui incident cu dronă, nu se poate exclude complet posibilitatea ca pagubele colaterale să apară. "Este o decizie extrem de grea pentru pilotul de avion de vânătoare să lanseze o rachetă aer-aer, pentru că nu poate ști cu certitudine ce se va întâmpla după lovire", a explicat oficialul. Acesta a adăugat că, în condițiile actuale, riscul de a nu putea preveni toate atacurile cu drone rămâne.
- România trebuie să dezvolte sisteme de detecție și distrugere a dronelor
- Riscul de pagube colaterale nu poate fi complet eliminat
- Incidentul de la Constanța a evidențiat vulnerabilitățile sistemului de apărare
- Alianța Nord-Atlantică monitorizează atent situația din estul Europei
- Ucraina a instalat peste 14.500 de senzori acustici pentru detectarea dronelor
Contextul incidentelor cu drone în estul Europei și răspunsul NATO
Exploziile de la Galați și Constanța, precum și alte incidente din regiune, sunt considerate evenimente "delicate și complicate" de către generalul Ciolponea. El a subliniat că astfel de atacuri nu cad în zona Articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede apărarea comună în cazul unui atac armat. În schimb, aceste incidente sunt tratate ca acțiuni de război hibrid, pentru care fiecare stat trebuie să-și dezvolte propriile capacități de apărare.
Potrivit oficialului, pe timp de pace, aplică Articolul 3, care obligă fiecare stat să-și creeze și să-și mențină propriile sisteme de protecție a populației și infrastructurii critice. În acest sens, România și-a intensificat eforturile pentru modernizarea apărării anti-dronă, dar recunoaște că nu există garanții totale împotriva unor astfel de atacuri.
În concluzie, generalul Ciolponea subliniază că, în contextul actual, riscul de a nu putea intercepta toate dronele și de a suporta pagube colaterale este o realitate pe care trebuie să o asumăm. România continuă să investească în tehnologie și în capacități de apărare, dar nu poate promite că va putea preveni toate incidentele de acest gen.