Sursă: Mediafax.ro
Debitul extrem de scăzut al Dunării începe să modifice echilibrul natural din Delta Dunării, punând în pericol ecosistemele și aprovizionarea cu apă potabilă a localităților din apropiere. La Sfântu Gheorghe, nivelul fluviului rămâne suficient pentru navigație, însă curentul slab permite apei sărate să pătrundă pe fundul brațului până la 20-25 de kilometri în amonte.
Citește și: Prima ninsoare a acoperit vârful Postăvaru cu zăpadă, viscol anunțat în Poiana Brașov
Potrivit datelor oficiale, debitul Dunării la intrarea în România, în secțiunea Baziaș, a coborât în intervalul 16-17 august la 1.350 de metri cubi pe secundă, în condițiile în care media multianuală pentru luna august este de 3.900 mc/s. În aval de Porțile de Fier, debitele sunt în continuare în scădere, însă situația din apropierea Mării Negre diferă față de cea din cursul fluvial.
Ce impact are apa sărată din Marea Neagră asupra Dunării?
Din cauza debitului redus, Dunărea nu mai are suficientă forță pentru a împinge apa marină spre larg. În condiții normale, nivelul apei la gurile de vărsare este controlat de nivelul mării, însă în această perioadă, apa mai densă a Mării Negre poate urca în sens invers, pe fundul brațului Sfântu Gheorghe, până la 20-25 de kilometri în amonte.
- Debitul Dunării la intrare în România a scăzut la 1.350 mc/s, față de media de 3.900 mc/s
- Nivelul apei la Tulcea este de 18 centimetri, iar la Sulina de 58 de centimetri
- Nivelul mării influențează în mare măsură nivelul Dunării în apropierea gurilor de vărsare
- Apa sărată poate urca în amonte până la 25 km, afectând ecosistemele și alimentarea cu apă potabilă
- Fenomenul poate duce la alterarea calității apei din localitățile litoralene
Ce consecințe are această situație pentru localitățile din Delta Dunării?
Specialiștii avertizează că, în condițiile unui debit atât de scăzut, apa sărată din Marea Neagră poate ajunge în zonele de alimentare cu apă potabilă, ceea ce poate duce la probleme de sănătate publică și la afectarea ecosistemelor acvatice. În plus, navigația pe Dunăre devine mai dificilă, iar ecosistemele fragile ale Deltei sunt în pericol de a suferi schimbări majore.
Autoritățile monitorizează cu atenție evoluția fenomenului, iar specialiștii recomandă populației să fie vigilentă în privința calității apei. În condițiile în care această situație persistă, se pot lua măsuri pentru reducerea riscurilor și pentru protejarea resurselor de apă.
În concluzie, fenomenul de avans al Mării Negre pe Dunăre reprezintă o provocare pentru ecosistemele și comunitățile din Delta Dunării, fiind nevoie de intervenții rapide și eficiente pentru limitarea efectelor negative.