Sursă: Hotnews.ro
Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) a inaugurat o pagină web dedicată procesului de restaurare a coifului de la Coțofenești, oferind publicului posibilitatea de a urmări etapele intervențiilor. Această inițiativă permite vizitatorilor să fie la curent cu fiecare fază a conservării acestei piese de patrimoniu.
Citește și: Curtea de Apel București a ridicat sechestrul pe apartamentele Nordis din Mamaia
Pagina include informații despre primele două etape ale procesului, realizate deja, și va fi actualizată periodic pe măsură ce se vor desfășura noi intervenții. Primele faze au constat în documentarea imagistică și analize fizico-chimice, efectuate în colaborare cu specialiști din România și Olanda, pentru a evalua starea de conservare și tehnicile folosite la realizarea coifului.
Ce etape implică restaurarea coifului de la Coțofenești?
Primele două faze ale proiectului au fost deja finalizate:
- Realizarea unei documentări imagistice complexe pentru înregistrarea stării de conservare
- Analize fizico-chimice non-invazive, precum microscopie, spectroscopie XRF, SEM, PIXE și metalografie
Aceste investigații au avut ca scop caracterizarea materialelor și tehnicilor folosite, precum și evaluarea deteriorărilor survenite. Rezultatele vor fundamenta strategia de conservare, bazată pe principiile intervenției minime, compatibilității și reversibilității.
Ce s-a întâmplat cu coiful furat din Olanda?
Coiful de aur de la Coțofenești, împreună cu două brățări de aur, a fost furat dintr-un muzeu olandez, dar cele două obiecte au fost recuperate în aprilie de autoritățile olandeze, după o înțelegere cu suspecții. Obiectele au fost returnate și expuse la Muzeul Național de Istorie a României, însă o a treia brățară dacică rămâne dispărută, iar soarta ei nu este încă clară.
Coiful a fost parte din expoziția „Dacia – Tărâmul Aurului și Argintului”, expusă anul trecut la Muzeul Drents din Assen. Înainte de închiderea acesteia, exponatele au fost aduse înapoi în țară, iar procesul de restaurare începe acum, fiind urmărit online de public.
Pagini de acest gen contribuie la creșterea transparenței și la promovarea patrimoniului cultural național, oferind acces la informații despre intervențiile de specialitate și conservare.
În concluzie, inițiativa muzeului de a publicat etapele de restaurare în timp real reprezintă un pas important în promovarea valorilor culturale și în implicarea publicului în protejarea patrimoniului național.