Ce poate face o țară fără guvern cu puteri depline? În timp ce România traversează un blocaj politic, alte state europene au avut perioade extrem de lungi fără guvernuri stabile, unele chiar recunoscute de Guinness World Records.
Cel mai cunoscut exemplu de interimat lung rămâne perioada în care Belgia a funcționat fără guvern timp de peste 650 de zile, în timp ce în România, cele mai lungi perioade de interimat au fost de aproximativ 71 și 51 de zile, în 2009 și 2021.
Citește și: Parlamentul European pregătește un nou mecanism de protecție civilă pentru crize
Ce spune Constituția României despre guvernul interimar?
Constituția României stabilește clar atribuțiile guvernului, însă nu prevede un termen maxim pentru perioada în care un guvern poate funcționa în mod interimar. Astfel, în cazul crizei politice, guvernul interimar poate exercita atribuțiile limitat, până la formarea unui nou cabinet.
- Guvernul Boc a fost în funcție 71 de zile în 2009, între moțiunea de cenzură și învestirea noului cabinet.
- Guvernul Cîțu a rămas 51 de zile în funcție după demitere în 2021, până la învestirea Guvernului Nicolae Ciucă.
- În aceste perioade, activitatea guvernamentală a fost limitată, dar funcționalitatea statului a continuat.
Exemplele-record din Europa: Belgia, Olanda, Bulgaria și Spania
Belgienii dețin recordul mondial pentru cea mai lungă perioadă fără guvern cu puteri depline, de 652 de zile, între 2018 și 2020. Sistemul federal și împărțirea lingvistică au permis continuarea administrativă, chiar și în absența unui guvern formal.
- Belgienii au avut nevoie de 541 de zile pentru formarea unui nou guvern după alegeri în 2010.
- După prăbușirea coaliției în 2018, perioada fără guvern a fost de 652 de zile.
- În Olanda, negocierile pentru formarea unui nou cabinet au durat 299 de zile după alegerile din 2021.
Aceste exemple arată că, în anumite condiții, statele pot funcționa administrativ fără guverne stabile pentru perioade îndelungate, însă cu mecanisme clare de continuitate și descentralizare a competențelor.
Reacțiile oficiale din România indică faptul că, în lipsa unei majorități clare, formarea unui nou guvern va continua să fie dificilă, iar situația actuală poate duce la instabilitate politică prelungită.
Impactul pe termen lung asupra funcționării statului și încrederea cetățenilor rămâne de urmărit, în condițiile în care exemplul Belgiei demonstrează că sistemele descentralizate pot susține continuitatea administrativă chiar și în absența unui guvern formal.