Sursă: Mediafax.ro
Președintele Nicușor Dan a depus, luni, la Curtea Constituțională o sesizare referitoare la noua lege privind integritatea, contestând mai multe prevederi legate de declarațiile de avere și de interese.
Citește și: Parlamentul European pregătește un nou mecanism de protecție civilă pentru crize
Sesizarea vizează în special obligația impusă soților și partenerilor demnitarilor de a depus declarații de avere, precum și sancțiunile pentru conflicte de interese. Nicușor Dan susține că unele prevederi sunt neconstituționale, în special cele referitoare la relațiile „asemănătoare celor dintre soți”.
Administrația Prezidențială afirmă că legislația trebuie actualizată pentru a respecta angajamentele României din PNRR, însă consideră că forma adoptată de Parlament conține prevederi care pot compromite scopul legii. În sesizare se menționează că lipsesc criterii clare pentru relațiile de tip parteneriat, precum durata sau interdependența economică.
Ce prevederi contestă Nicușor Dan la CCR?
Președintele acuză că legea extinde răspunderea contravențională asupra partenerilor, fără a stabilit criterii obiective, ceea ce poate duce la sancțiuni abuzive. În plus, consideră că dreptul la viață privată este încălcat, întrucât persoanele respective nu exercită funcții publice.
- Obligația de a depus declarații de avere pentru parteneri, inclusiv soți sau persoane cu relații similare
- Sancțiuni pentru conflicte de interese, inclusiv încetarea mandatului
- Lipsa unor criterii clare pentru relațiile de tip parteneriat
- Riscul de răspundere contravențională pentru legături afective
Reacțiile și consecințele legii ANI în România
Administrația Prezidențială susține că legislația trebuie să asigure transparență, însă critică prevederile care pot afecta dreptul la viață privată și libertatea individuală. CCR analizează în regim de urgență legea, în contextul disputelor politice și al încercărilor de a asigura integritatea în funcțiile publice.
Contestația lui Nicușor Dan atrage atenția asupra riscurilor de abuz și a lipsei unor criterii obiective, iar decizia Curții va influența modul în care se vor aplica noile reguli de integritate în administrație.