Ministra de Externe a României, Oana Țoiu, a declarat că invocarea articolului 4 al NATO reprezintă unul dintre instrumentele pe care România le poate activa în cazul unui incident de securitate, precum prăbușirea dronei rusești în Galați. Incidentul a avut loc în noaptea de joi spre vineri, când o dronă de tip Geran 2 s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc, provocând un incendiu și rănind ușor două persoane.
Țoiu a explicat că, în urma evenimentului, atât președintele României, cât și NATO au fost informați despre situație. Ea a precizat că articolul 4 al NATO permite consultări între statele membre atunci când un stat consideră că există un risc asupra securității sale, fiind un instrument de cooperare și răspuns în situații de criză.
Citește și: Parlamentul European pregătește un nou mecanism de protecție civilă pentru crize
Ce presupune invocarea articolului 4 al NATO pentru România?
Ministra a subliniat că activarea articolului 4 nu implică automat o reacție militară, ci deschiderea unui dialog între aliați pentru evaluarea situației și coordonarea măsurilor. Ea a adăugat că decizia de a invoca acest articol aparține în exclusivitate președintelui României, care are în acest moment comanda și autoritatea de a decide asupra măsurilor diplomatice și de apărare.
- Incidentul de joi spre vineri a avut loc în Galați, pe un bloc rezidențial
- Dronele de tip Geran 2 au fost implicate în bombardamente asupra infrastructurilor din Ucraina
- Două persoane au fost rănite ușor în urma prăbușirii dronei
- Clădirea a fost evacuată și zona a fost securizată de autorități
- Ministerul Apărării a anunțat că încărcătura dronei a explodat la impact
Reacțiile oficiale și măsurile de apărare ale României
Oana Țoiu a afirmat că România consideră necesară întărirea capacităților de apărare anti-dronă pe flancul estic al NATO. Ea a precizat că atât Ministerul Afacerilor Externe, cât și Ministerul Apărării, au avut discuții în cadrul alianței pentru creșterea nivelului de monitorizare și răspuns la eventuale amenințări aeriene.
În plus, ministrul a menționat că România a inclus în lista de achiziții prioritare mai multe sisteme de apărare antiaeriană, însă până la momentul în care acestea vor fi livrate, este necesară consolidarea răspunsului comun al aliaților. Reacția oficială a fost susținută și de președintele țării, care are autoritatea de a activa articolul 4 și de a coordona măsurile diplomatice și de apărare în situații de criză.
Incidentul din Galați a generat reacții din partea autorităților militare și diplomatice, fiind considerat un semnal de alarmă privind vulnerabilitatea flancului estic al NATO în contextul conflictului din Ucraina. România avertizează că va folosi toate instrumentele disponibile pentru protejarea securității naționale și a alianței.