Sursă: Mediafax.ro
În China, vizitarea părinților în vârstă nu mai este doar o obligație morală, ci și una prevăzută de lege. Membrii familiei care locuiesc separat de părinții de peste 60 de ani trebuie să îi contacteze sau să îi viziteze frecvent, conform Legii protecției drepturilor persoanelor vârstnice.
Citește și: DNA Timișoara a clasat dosarul de abuz în serviciu al lui Cristian Anton, fost director ARR
Legea, intrată în vigoare în 2013 și modificată în 2018, stipulează că neglijența față de părinți poate duce chiar și în instanță. În cazul în care părinții se consideră neglijați, aceștia pot cere în justiție ca fiicele sau fiicele să le viziteze sau să le contacteze mai des. Totuși, legea nu specifică exact de câte ori trebuie făcută vizita sau contactul, lăsând instanțelor libertatea de a stabilit un program în funcție de situație.
Ce prevede legea chineză privind vizitele frecvente ale părinților?
Legea obligă membrii familiei să acorde atenție nevoilor emoționale ale părinților și să nu îi ignore sau neglijeze. În cazul în care părinții se află în situații de vulnerabilitate, precum boli sau incapacitate de a se îngriji singuri, responsabilitatea poate include plata tratamentului și asigurarea îngrijirii.
- Legea definește persoana vârstnică ca fiind un cetățean de peste 60 de ani.
- Obligația de vizitare sau contact trebuie să fie frecventă, dar nu există o frecvență exactă stabilită în lege.
- Judecătorii pot stabili un program concret în cazurile în care părinții solicită acest lucru.
- Un caz notabil a fost cel al unei femei care a fost obligată de instanță să o viziteze pe mama sa cel puțin o dată pe lună, inclusiv plata unor cheltuieli medicale.
Impactul și reacțiile din China privind această lege
Această reglementare a generat dezbateri în societate, fiind considerată o măsură pentru a proteja drepturile vârstnicilor și pentru a combate neglijența familială. În același timp, mulți specialiști atrag atenția că lipsa unei definiții clare a frecvenței vizitelor poate duce la interpretări diferite și dificultăți în aplicare.
Autoritățile chineze au subliniat că legea urmărește să întărească responsabilitatea familială și să asigure bunăstarea persoanelor în vârstă, mai ales în contextul politicii copilului unic și al schimbărilor demografice. În cazul în care membrii familiei nu respectă obligațiile legale, părinții pot cere în instanță ca aceste obligații să fie impuse, iar judecătorii pot dispune vizite regulate și plata de sume pentru întreținere.
Legea din China privind protecția drepturilor persoanelor vârstnice rămâne un exemplu de legislație care combină responsabilitatea morală cu cea legală, lăsând însă anumite aspecte la interpretarea instanțelor. În practică, cazurile în care părinții acționează în instanță pentru vizite frecvente sunt încă relativ rare, dar pot deveni un precedent important în protejarea drepturilor vârstnicilor în societatea chineză.