Sursă: Hotnews.ro
Unul dintre cei mai cunoscuți specialiști în sănătate publică din România, Marius Ungureanu, directorul Departamentului de Sănătate Publică al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, afirmă că percepția generală asupra sănătății este limitată la boală. Într-un interviu recent, el subliniază că această viziune reflectă, de fapt, o realitate tristă a sistemului medical românesc în 2026.
Citește și: DNA Timișoara a clasat dosarul de abuz în serviciu al lui Cristian Anton, fost director ARR
Ungureanu explică că, în mentalul colectiv, românii asociază automat termenul de sănătate cu spitalele și cu tratarea bolilor, ignorând aspectele de prevenție și promovare a stilului de viață sănătos. El afirmă că această mentalitate contribuie la dificultățile sistemului și la ineficiența cheltuirii fondurilor publice.
Percepția asupra sănătății în România: boală sau prevenție?
Specialistul susține că, în ciuda eforturilor, mentalitatea nu s-a schimbat semnificativ în ultimele decenii. În opinia sa,
- majoritatea populației consideră sănătatea ca fiind doar absența bolii,
- se pune accent pe tratament, nu pe prevenție,
- discuțiile despre stilul de viață sănătos sunt încă marginale în societate,
- educația pentru sănătate nu a ajuns încă la nivelul necesar pentru a schimba mentalitatea,
- și, cel mai important, sistemul de sănătate nu promovează suficient prevenția în mod oficial.
Provocările sistemului de sănătate din România în 2026
Ungureanu evidențiază că, în contextul crizei politice și economice, domeniul sănătății rămâne pe plan secund, fiind afectat de lipsa de viziune și de gestionarea de urgență a problemelor. În plus, el atrage atenția că peste 300 de spitale din țară sunt administrate de autoritățile locale, iar multe dintre acestea se confruntă cu probleme de infrastructură și personal.
În concluzie, specialiștii consideră că schimbarea mentalității și o reformă reală a sistemului de sănătate trebuie să înceapă cu o abordare mai holistică, incluzând prevenția și educația pentru sănătate, pentru a reduce mortalitatea evitabilă și a crește speranța de viață în România.
În acest moment, prioritatea rămâne gestionarea situațiilor de urgență, însă pentru o schimbare durabilă, este nevoie de o viziune pe termen lung și de sprijin politic pentru reforme reale.