Victoriile recente ale forțelor de opoziție din Ungaria și Serbia au generat un val de optimism în întreaga regiune.Totuși, este important să observăm un aspect esențial: ambele țări au demonstrat că dispun de regimuri democratice funcționale.
Voința poporului a prevalat, conducând la răsturnarea liderilor și partidelor considerate iliberale și autocratice, care au fost la putere pentru perioade îndelungate.Aceste regimuri, deși criticate, nu au anulat complet voința populară, care reprezintă fundamentul democrației.
Citește și: Tribunalul București a dispus control judiciar pentru Călin Georgescu
Testul timpului pentru noile regimuri
Acum, rămâne de văzut cum se vor comporta cei care au preluat sau vor prelua puterea.Există speranța că nu vor repeta modelul lui Viktor Orbán, un lider care a venit la putere în anii '90 cu o mișcare euforică pentru democrație.
În România, este incert dacă acest curent pro-european din vecinătate va influența tendințele antisistem și votul de revoltă, care sunt, deocamdată, dominate de forțe ostile modelului democratic european.
Următorii doi ani ar putea aduce schimbări semnificative în această paradigmă, având în vedere că opoziția nu mai este monopolizată de un singur partid.
În concluzie, în ciuda alarmelor legate de prăbușirea democrațiilor, Ungaria și Serbia au dovedit că sunt democrații vii, autentice, chiar și în vremuri de criză.Există speranța că în România, modelul pro-european, care îmbină valorile democratice cu interesele economice naționale, va câștiga teren pe termen lung.