Sursă: Hotnews.ro
La 45 de ani, o femeie din România a trecut printr-o experiență surprinzătoare cu medicii, care i-au atras atenția că femeile se fac la timpul lor, nu la aproape 50 de ani. Aceasta povestește despre perioada în care se simțea confortabilă și nu intenționa să mai aibă copii, dar în ultimii ani a decis să devină mamă.
Citește și: DNA Timișoara a clasat dosarul de abuz în serviciu al lui Cristian Anton, fost director ARR
Într-un context social în care nașterile la vârsta a doua și a treia devin tot mai frecvente, ea a reușit să aducă pe lume o fiică la aproape 50 de ani. În trecut, în România, femeile nășteau de obicei la vârsta tinerii, iar numărul nașterilor la peste 40 de ani era foarte redus. Datele din 1990 arătau că doar 1,3% din totalul nașterilor erau la mame de peste 40 de ani, iar procentul celor la primul copil era de 0,2%. În 2025, aceste cifre s-au schimbat semnificativ, ajungând la 3,6% din totalul nașterilor la mame de peste 40 de ani și 2,8% pentru primul copil.
Schimbări demografice și comportament reproductiv în România
De-a lungul ultimelor decenii, comportamentul reproductiv al româncelor s-a modificat considerabil. Vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut de la 22,3 în 1990 la 27,9 în 2025. În același timp, rata fertilității a scăzut de la 2,2 copii per femeie în 1990 la 1,18 în 2025, ceea ce indică o scădere a natalității și un declin demografic alarmant.
- Numărul nașterilor a scăzut de la 315.000 în 1990 la 145.000 în 2025
- Vârsta medie a mamei la prima naștere s-a majorat cu aproape 6 ani
- Procentul nașterilor la peste 40 de ani s-a triplat
- Populația României ar putea ajunge la 14 milioane de locuitori până în 2050
Perspectiva demografică și impactul asupra societății
Specialiștii avertizează că, pentru a evita un declin demografic sever, rata fertilității trebuie să atingă pragul de 1,5, ceea ce nu s-a întâmplat din 1992 încoace. În prezent, populația României continuă să scadă, iar tendințele actuale indică o îmbătrânire accentuată a societății și o reducere a numărului de tineri.
Această situație determină autoritățile să caute soluții pentru stimularea natalității și sprijinirea familiilor, însă schimbările sociale și economice au influențat decisiv comportamentul femeilor în privința nașterilor. În acest context, experiența femeii din poveste reflectă o realitate în continuă evoluție, în care deciziile personale devin tot mai complexe și mai adaptate noii realități demografice.
În concluzie, schimbările în comportamentul reproductiv și în structura populației din România sunt evidente și necesită politici publice adaptate pentru a asigura o viitoare stabilitate demografică.