Sursă: Stirileprotv.ro
O platformă lansată de Casa Națională de Asigurări de Sănătate arată că multe spitale mici din România au paturi neocupate, în timp ce cheltuielile pentru salarii și întreținere sunt extrem de mari. În unele unități, peste 90% din venituri se duc pe personal și costuri administrative.
Citește și: DNA Timișoara a clasat dosarul de abuz în serviciu al lui Cristian Anton, fost director ARR
Secția de gastroenterologie a spitalului Floreasca este printre cele mai ocupate, fiind des frecvent plină. Personalul medical se deplasează zilnic între două etaje, unde se află paturile și laboratorul de investigații. Pacienții provin din toate zonele țării, inclusiv din județul Dâmbovița. Roxana Sandac, coordonator managementul calității, afirmă: "Secția de gastro e una dintre cele mai ocupate, avem un laborator de endoscopie foarte dezvoltat, patologii hepatice, digestive, oncologice și nu numai. Vin din toată țara."
Care sunt diferențele între spitalele mari și cele mici din România?
Conform datelor, în spitalele mari din centrele universitare, gradul mediu de ocupare a paturilor pentru afecțiuni acute este de aproximativ 63%. Peste 140 de spitale înregistrează un grad de ocupare mai mic de 60%, iar în zeci de unități, mai puțin de jumătate dintre paturi sunt utilizate. În același timp, cheltuielile cu personalul ajung la 80% din veniturile obținute, iar în unele cazuri depășesc 90%.
- Grad mediu de ocupare a paturilor: 63%
- Spitale cu ocupare sub 60%: peste 140
- Costuri cu personalul: până la 90% din venituri
- Unități cu paturi neocupate: zeci
- Pacienți din provincie: majoritatea secțiilor
Ce soluții propune Ministerul Sănătății pentru reorganizarea sistemului?
Horațiu Moldovan, președintele CNAS, explică: "Această platformă arată modul în care sunt cheltuiți banii, gradul de ocupare a paturilor și complexitatea cazurilor. Dacă un spital are o rată mică de utilizare a paturilor, dar în zonă nu sunt suficiente paturi pentru paliative, putem să contractăm aceste servicii." Reorganizarea unităților sanitare, propusă de minister, urmărește reducerea risipelor din bugetul de stat și facilitarea accesului bolnavilor la servicii medicale de calitate. În prezent, cheltuielile cu spitalele depășesc 40% din bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, iar această reformă vizează o distribuție mai eficientă a resurselor.
Astfel, se intenționează ca resursele să fie direcționate către zonele cu deficit de paturi și servicii, pentru a evita risipa și a asigura un acces mai bun pentru pacienți. În plus, această măsură ar putea duce la o gestionare mai eficientă a fondurilor publice și la îmbunătățirea calității serviciilor medicale din sistemul de stat.