Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că producția locală de 60% pentru proiectul SAFE îi irită pe oficialii din PSD, care doar "pozează interesați" de a produce în România, în timp ce în anii 2024 și 2025 nu s-a solicitat "nici măcar 1% producție în România" pentru contractul de trenuri.
Miruță a subliniat că, deși România are expertiză în fabricarea vagoanelor și locomotivelor, decidenții politici nu au impus o localizare minimă pentru aceste achiziții. "Cele 91 de trenuri din aceste zile costă în total 800 de milioane de euro, contract semnat în ianuarie 2024, iar ultimul act adițional a fost semnat pe 6 mai 2025," a explicat ministrul, adăugând că "în 2024 și 2025 nu s-a cerut nici măcar 1% producție în România" din valoarea totală a contractului.
Citește și: Parlamentul European pregătește un nou mecanism de protecție civilă pentru crize
De ce producția locală de 60% pentru SAFE irită opinia publică?
Miruță a explicat că lipsa cererii pentru localizare în contractele din anii anteriori a generat o situație de "zero localizare" și implicare a firmelor românești. "Aceasta devine o referință pentru raportarea la care zero localizare cerută de decidenți este foarte departe," a spus ministrul, accentuând că această situație afectează percepția asupra producției românești în domeniu.
- Proiectul SAFE include 91 de trenuri, dintre care 21 sunt deja livrate și stau nefolosite
- Valoarea totală a contractului se ridică la 800 de milioane de euro
- Contractul a fost semnat în ianuarie 2024, cu acte adiționale în mai 2025
- În 2024 și 2025, decidenții nu au cerut nici măcar 1% producție românească
- România are capacitatea de a produce vagoane și locomotive, dar nu a fost solicitată în contracte
Reacțiile oficiale și consecințele deciziilor politice
Miruță a respins acuzațiile legate de programul SAFE, afirmând că a fost vorba despre "zero localizare" și că decidenții au ascuns această realitate. "Le-am spus clar că această situație trebuie schimbată pentru a sprijini industria locală," a declarat ministrul, adăugând că lipsa de implicare a firmelor românești afectează economia națională.
Reacțiile oficiale indică faptul că această dispută politică poate avea consecințe asupra proiectelor de infrastructură și a încrederii în capacitatea industriei românești de a livra echipamente de calitate. În timp ce unii politicieni cer mai multă transparență și sprijin pentru producția locală, alții acuză lipsa de voință politică și gestionarea defectuoasă a contractelor.
Este de așteptat ca, în următoarele luni, autoritățile să analizeze posibilitatea de a impune cerințe mai stricte pentru localizare și implicarea firmelor românești în proiecte de infrastructură, pentru a evita situații similare în viitor.